Și azi, la fel ca în fiecare zi, primul lucru pe care il fac în timp ce parchez in fața casei, e să il privesc pe iubitul meu. Pe ” ****** „. Și de fiecare dată când ajung acasă mă așteaptă să mă îmbrățișeze cu florile lui. În fiecare zi, încă una. Azi, un sărut in plus față de ieri!
Ceva imi spune că în ultima zi de marți a lunii care vine mă va întâmpina cu o cascadă de flori…
Ploile reci de săptămâna asta m-au cam deprimat. Mi-au jumulit petuniile si mi-au distrus mărărița. Doar mușcatele au explodat în bulgări sângerii, umplând aerul înserării de parfumul lor amarui, care te răscolește.
Dar o mulțime de boboci fragezi stau sa înflorească. E o promisiune, totuși…
Și cum uneori pierd limita când e vorba de flori, nu m-am putut abține sa nu-i caut lui Black Beauty companie…
O floare de colț…
Poate ca vara viitoare voi avea casa mea, cu grădină… Cel puțin asta mi-am propus… Prea mult?
