Dintre toți cei care îmi scriu, Mistral are ceva… nu știu cum să spun… ceva ca un fel de ecou al stărilor mele sufletești!
Nu știu cine este, nu îmi cunosc decât câțiva dintre cititori. Marea majoritate sunt necunoscuți. Îmi lasă mesaje sub fel de fel de nume și nu am fost niciodată curioasă să aflu cine este în spatele lor. Îmi place să vorbesc cu ei, așa cum sunt.
În seara asta mi-am conectat chat-ul câteva minute prea târziu. Mistral îmi lăsase un mesaj și ieșise…
Au fost vreo unsprezece, dar ăsta m-a atins. Pentru că dincolo de toată aiureala aia incoerentă din ultimul articol, Mistral a înțeles de fapt că ceea ce aveam de zis nu era scris în cuvinte. Și m-a definit intr-un fel în care nimeni nu a făcut-o.
„So sorry, Gloria Vanderbilt!”
Mistral, m-ai făcut să plâng…
Mulțumesc!
